Ministrul Culturii a prezentat mizele programului de guvernare asumate de instituţia sa în 2018-2020

Valer-Daniel Breaz, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a făcut, vineri, un bilanţ al mizelor programului de guvernare asumate de instituţia pe care o conduce în perioada 2018 – 2020.

Ministrul Valer-Daniel Breaz a vorbit vineri la Palatul Victoria despre măsurile asumate şi realizate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale din Programul de guvernare 2018-2020.

Potrivit ministrului, cultura este considerată „o prioritate în programul de guvernare”, acesta afirmând că domeniul său este „cel mai solid, profund şi esenţial liant, un coagulant al spiritului unei naţiuni, în care ne regăsim valorile, identitatea naţională, stabilitatea, echilibrul şi demnitatea ca popor”.

Ministrul a precizat că, pentru dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii, ministerul a semnat un protocol cu Academia Română pentru înfiinţarea Senatului Culturii, încheiat în luna martie 2018, înaintea mandatului său.

Parteneriatul între instituţii publice şi entităţi private a fost prezentat de Breaz drept obligatoriu, „în vederea depunerii de proiecte pentru restaurarea de clădiri – monumente istorice, în cadrul Programului PA14 RO-CULTURA – «Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural şi schimb cultural», finanţat din fonduri SEE”. Scopul parteneriatului este declarat acela de a asigura valorificarea optimă a monumentului, iar bugetul alocat este de 29.015.294 euro.

„În prezent este deschis primul apel de proiecte, urmând ca în perioada următoare să se lanseze încă două apeluri. În total, vor fi lansate şapte apeluri de proiecte. Cel puţin şapte clădiri monument istoric şi cel puţin 200 de obiecte de patrimoniu vor fi restaurate şi valorificate cultural şi economic. Mai mult, vor fi susţinute 150 de spectacole de artă contemporană, vor fi create peste 160 de locuri de muncă şi se va investi în îmbunătăţirea competenţelor antreprenoriale pentru cel puţin 110 experţi activi în domeniul cultural„, a promis ministrul.

Revizuirea actelor normative din domeniul culturii, descrisă ca o „situaţie ce trenează de mai mulţi ani” are în vedere, pentru ministrul Breaz, codul patrimoniului pentru protejarea monumentelor istorice.

După semnarea contractului de finanţare pentru proiectul „Monumente istorice – planificare strategică şi politici publice optimizate”, în cadrul căruia este avută în vedere „sistematizarea şi simplificarea fondului legislativ activ din domeniul patrimoniului cultural naţional şi elaborarea Codului Patrimoniului Cultural”, până în prezent, s-a constituit echipa de proiect, s-au organizat consultări cu privire la Tezele patrimoniului cultural şi s-a lucrat la inventarierea şi analiza legislaţiei, precum şi la elaborarea metodologiei de inventariere a patrimoniului cultural imobil.

Ministrul susţine că termenul la care va fi finalizată elaborarea Codului este estimat pentru luna august.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale are grupuri de lucru şi analiză şi pentru modificarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, „astfel încât statul să poată interveni cu lucrări de protejare şi pentru monumentele istorice aflate în situaţii litigioase”. „În acest moment ne aflăm în imposibilitatea de a interveni pentru a proteja clădiri considerate monument istoric ai căror proprietari nu intervin pentru întreţinerea, reabilitarea şi salvarea de la prăbuşire a acestora” a apreciat Breaz, care a acuzat „vidul legislativ”.

Ministrul a prezentat şi stadiului în care se află procesul de revizuire a activităţii Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Breaz afirmă că, „în sprijinirea creatorilor independenţi şi a ONG-urilor culturale”, se află pe circuitul interministerial de avizare OG nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale, în urma consultării publice organizate de MCIN.

Beneficiile pe care le enumeră sunt „posibilitatea finanţării, prin Fondul Cultural Naţional, a editării de cărţi, reviste sau publicaţii cu caracter cultural, literar-artistic sau tehnico-ştiinţific” şi „crearea posibilităţii pentru instituţiile publice care derulează programe culturale strategice să efectueze cheltuieli de publicitate pentru reprezentarea unor astfel de proiecte”.

Valer-Daniel Breaz a afirmat că Ordonanţa de Urgenţă 76 / 2018 pentru aprobarea Programului de investiţii în domeniul Culturii se află pe masa preşedintelui României.

Printre priorităţile instituţiei pe care o conduce, Breaz a enumerat „îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale”, ca şi „susţinerea investiţiilor în infrastructură culturală”. De altfel, rata de implementare pentru proiectele finanţate din credite externe este raportată ca fiind la 90% pentru proiectul în valoare de 348.858.000 euro, fără TVA.

Ministrul a enumerat 16 obiective de investiţii dintr-un total de 21 ca fiind finalizate şi redeschise publicului. Pe această listă se află Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Opera Naţională Bucureşti, Palatul Culturii Iaşi, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti, Palatul Regal, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, Palatul „Al. I. Cuza” de la Ruginoasa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca şi Muzeul Colecţiilor de Artă. „Sala Omnia se finalizează în maxim o lună de zile”, a promis ministrul.

Ministrul a mai spus că au început lucrările de refacere a Palatului „Cantacuzino” şi a Bibliotecii „Omnia” din Craiova.

În ceea ce priveşte digitalizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unuia nou, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală, ministrul a enumerat Proiectul E-Cultura: Biblioteca digitală a României, cu un buget de 53.242.265,32 lei, cu finanţare din POC. Proiectul „are ca principal scop digitalizarea patrimoniului cultural cu ajutorul tehnologiilor IT actuale, moderne, astfel încât moştenirea culturală naţională să poată fi păstrată, promovată şi transmisă generaţiilor viitoare”, a spus oficialul.

Ca o realizare a fost prezentată şi închiderea dosarului „Directiva privind Dreptul de Autor în Piaţa Unică Digitală” de către România. „Parlamentul European a aprobat, în 26 martie 2019, proiectul privind dosarul Dreptului de autor în Piaţa Unică Digitală, validat în luna februarie de statele membre ale Uniunii Europene”, a arătat Breaz.

Ministrul a insistat asupra programelor de sprijinire a colectivităţilor locale, Ro-Cultura, Europa Creativă şi Programul Europa pentru Cetăţeni (2014-2020).

Potrivit ministrului, se poate vorbi despre „încurajarea investiţiilor private în patrimoniul cultural imobil prin oferirea de facilităţi fiscale, pe o perioadă determinată, pentru lucrările de restaurare şi amenajare a acelor imobile care vor fi incluse în circuitul turistic. Breaz arată că, „pentru prima dată în România, în cadrul Programului PA14 RO-CULTURA «Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural şi schimb cultural», finanţat din fonduri SEE, s-a elaborat o schemă de ajutor de stat care permite acordarea de finanţare nerambursabilă societăţilor comerciale şi ONG-urilor ce deţin monumente istorice, în vederea restaurării şi punerii în valoare a acestora”. În cadrul aceluiaşi program s-a elaborat o schemă de ajutor de minimis care permite acordarea de finanţare nerambursabilă societăţilor comerciale şi ONG- urilor pentru activităţi de antreprenoriat cultural.

Breaz arată că „direcţiile de linie din MCIN asigură consultanţă continuă pentru sprijinirea operatorilor culturali în derularea proiectelor cu sprijin financiar de la minister pentru domeniile: Patrimoniu cultural, Cultură scrisă, Teatru, Muzică şi Cinematografie”.

Ministrul a precizat că „au fost identificate aproximativ 360 de situri arheologice pe sectorul de Limes din România, urmând a se face o selecţie în funcţie de criteriile stabilite pentru includerea în documentaţia pentru nominalizarea în Lista Patrimoniului Mondial”, demers deschis în ianuarie 2015 pentru a fi finalizat la finalul anului 2020.

Jumătate dintre filmele europene care rulează în cinematografe apar cu sprijinul subprogramului Media.

Pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri, ministerul a avut alocată suma de 150 de milioane lei, prin care au fost finanţate 671 de proiecte.

Ministrul a anunţat şi că „programul PA14 RO-CULTURA «Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural şi schimb cultural», finanţat din fonduri SEE, are un buget de 29.015.294 euro, din care cel puţin 10% va fi destinat îmbunătăţirii situaţiei populaţiei rome”.

Potrivit declaraţiei de vineri, „se vor lansa două apeluri de proiecte vizând Revitalizarea patrimoniului cultural al minorităţii rome (900.000 euro), ca şi Sprijinirea iniţiativelor culturale despre minoritatea romă (2.000.000 euro)”.